In 1940, dupa ce Romaniei i-a fost impus tratatul de la Craiova, peste 110.000 de romani din sudul Dobrogei, din zona Cadrilaterului, au fost nevoiti sa-si paraseasca locuintele si sa se stabileasca definitiv in Romania. O buna parte dintre acestia au venit in Banat. Desi statul roman s-a obligat sa-i despagubeasca, acest lucru nu s-a intamplat nici pana acum.

Si, chiar daca Prefectura Timis le-a acordat hotarari de acordare de compensatii, de ani de zile Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor taraganeaza acordarea despagubirilor. In acest caz multi dintre cei indreptatiti la despagubiri se vor adresa C.E.D.O., despagubirile suplimentare decise de la Strasbourg urmand a fi decontate, ca de obicei, din bani publici. O continua amanare

Pe 7 septembrie 1940 se semna Tratatul de la Craiova, impus Romaniei de catre Germania nazista, tratat prin care Romania era silita sa cedeze partea sudica a Dobrogei - Cadrilaterul, format din doua judete, Durostor si Caliacra, teritoriu care fusese dat de Bulgaria Romaniei prin Pacea de la Bucuresti, din 1913. In urma Tratatului de la Craiova Romania si Bulgaria au convenit sa se realizeze schimburi de populatie – 80.000 de romani –, mocani, margineni, aromani si meglenoromani fiind nevoiti sa-si abandoneze locuintele din sudul Dobrogei si sa se aseze la nord. O parte dintre ei au venit in Banat, atrasi de potentialul economic bun al regiunii. Desi trebuiau sa fie despagubiti, acest lucru nu s-a intamplat in timpul regimului comunist.

Abia in 1998 s-a dat Legea 9, privind compensatiile cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea statului bulgar, in urma aplicarii Tratatului de la Craiova. Potrivit legii, fostii locuitori ai Cadrilaterului trebuiau sa primeasca compensatii pentru bunurile imobile – terenuri si case detinute in sudul Dobrogei – precum si pentru recoltele neculese de po