Jumătate din toaletele mobile din Capitală, deşi achitate de primărie, au fost scoase din uz. Cele care au rămas sunt de evitat. Sursa: Răzvan Vălcăneanţu
Toaletele ecologice din Capitală sunt un adevărat pericol la adresa sănătăţii populaţiei, atenţionează doctorul Cristian Magherescu, inspector-şef al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) din cadrul Primăriei Capitalei (PMB). Deşi instalarea lor pe o perioadă de patru ani îi costă pe bucureşteni aproape zece milioane de euro, primăria şi firma cu care aceasta a prelungit contractul în primăvară, SC Comex Rom SRL, se contrazic când vine vorba de obligaţiile stipulate în acte. Stabilită rămâne însă suma pe care o va încasa SC Comex Rom SRL, respectiv 35.981.206,52 de lei, adică aproape zece milioane de euro.
Closetele automate, numai pe hârtie
Pentru cele circa 2,5 milioane de euro, pe care primăria le plăteşte pe un an societăţii comerciale, bucureştenii ar trebui să dispună, conform contractului, de 600 de toalete mobile, 30 de closete pentru persoanele cu dizabilităţi şi 50 de toalete automate. Primăria susţine că, la ora actuală, sunt amplasate în oraş toate toaletele incluse în contract, cu excepţia a 46 de closete automatizate. Altceva spun însă cei de la Comex Rom SRL.
Potrivit directorului firmei, Andrei Popovici, peste jumătate din „cutiile“ ecologice mobile au fost ridicate, iar pentru persoanele cu dizabilităţi sunt amplasate numai 29 de closete „în majoritatea parcurilor mari din Capitală“, aşa cum se arată într-o înştiinţare a societăţii comerciale, semnată de directorul tehnic, Marian Dumitru. El spune că, printre locurile de promenadă unde se pot întâlni closetele speciale, se numără parcurile Herăstrău, Cişmigiu, IOR, Carol, Tineretului şi Morarilor.
În ceea ce priveşte toaletele automate, Popovici susţine că, în prezent, funcţionează numai
