CÎnd visul secular cu Brasília a ieşit din zona oniricului pentru a căpăta o banală consistenţă materială, lumea, incredulă, parcă se freca la ochi: să fie oare adevărat că vom avea o nouă capitală?

Oraşul a fost construit sub forma lui primitivă într-un timp record, în numai trei ani. Pe 2 octombrie 1956, Preşedintele Kubitschek întreprindea prima călătorie la locul viitorului şantier; avionul prezidenţial, un bimotor uşurel, ateriza pe o pistă improvizată, printre tufişuri şi găini care ciuguleau. în acelaşi an, pe 18 noiembrie, Preşedintele se instala într-o modestă cabană construită în cîteva zile şi începea să supravegheze personal de aici lucrările. în noaptea de 20 aprilie 1960, trei ani mai tîrziu, o misă solemnă în aer liber, în faţa a mii de oameni, marca inaugurarea oficială a oraşului. Peste cîteva zile, Parlamentul, Guvernul şi Tribunalul Suprem Federal se mutau în noile palate special construite la Brasília, abandonînd definitiv Rio de Janeiro. Se scurseseră două secole de cînd Marchizul de Pombal dorise o nouă capitală pentru îndepărtata provincie.

Autorul "tehnic" al oraşului rămîne de fapt arhitectul Lúcio Costa, omul care a imaginat - pe lîngă planul global al aşezării - imensul lac artificial pe malul căruia se ridică astăzi Brasília şi fără de care viaţa aici ar fi fost imposibilă. Proiectul lui Lúcio Costa le depăşea vizibil pe toate celelalte, în număr de 25, ce fuseseră prezentate la concurs şi el reprezenta atunci o enormă îndrăzneală inginerească şi hidrotehnică. Iar construcţia propriu-zisă a edificiilor a fost condusă de inginerul Israel Pinheiro.

Aşa cum de obicei se întîmplă pe lume, peste numele celor două figuri excepţionale de arhitect şi inginer, Lúcio Costa şi Israel Pinheiro, s-a aşternut uitarea, în favoarea lui Oscar Niemayer, autorul părţii celei mai discutabile a noului oraş. Acestui per