- Diverse - nr. 145 / 25 Iulie, 2008 Un amurg violet cadea peste Targu-Mures cand CORNEL CALUGARU pasi pe treptele de la intrarea in libraria "Mihai Eminescu". Luminile erau aprinse. Perechi grabite veneau, se opreau o clipa in usa, apoi dispareau la garderoba. El mai zabovi un timp, uitandu-se la unul din afisele de pe geam. Mai tarziu imi spuse ca nimic nu-i era mai strain decat afisul acela, pe care titlul cartii si numele meu nu mai aveau nicio semnificatie. "Pentru mine, atunci, zise, totul era ca si semnatura de pe parafa, risipita pe atatea si atatea hartii, pecetluind diagnostice, medicatii, sperante pentru vieti si certitudini pentru morti... Un fel de umilinta ma cuprinse (spuse cu resemnare si durere), cata vanitate risipita pe cosul de fum al iluziei si cata orgolioasa ravna de a iesi din panza anonimatului... Simteam ca tot ce urma sa se petreaca acolo, la lansarea romanului tau "BABEL", nu ma privea in niciun fel. Dupa intrarea in librarie, mi-am dat seama ca publicul nu se interesa, in primul rand, de autor. El voia sa vada si sa simta cartea intre viata si adevar. Si mai voiau sa afle, sub limpezimea mintii, o unda usoara de dezvaluire, de altceva, continut intr-o stare latenta, sa aiba astfel fiorul acestei descoperiri, un fior secret... De asta mi-a placut sa scriu romane politiste". Atunci, la lansare, incepu sa cerceteze cu privirea fiecare persoana, pana cand descoperi, undeva mai in fata, pletele mele grizonate. Se intoarse si nelinistit parca imi arunca o ocheada. Privirile ni se intalnira. Zambi fericit, cu ochi scanteietori, duse un deget la buze in semn de sarut, apoi stranse pumnul, in semn de incurajare. Exista o distanta care separa aceste clipe de dinaintea inceperii unui debut. Sunt momente in care treci parca printr-o nevazuta multime aflata pe un urias stadion, venita se te aclame sau sa te fluiere, dar tu esti cel desemnat sa inving