Nouă state membre ale UE, printre care şi România, au decis să solicite activarea aşa-numitei „cooperări sporite“ - o procedură comunitară care nu a mai fost folosită - pentru a obţine o legislaţie comună privind divorţul.
Cele nouă doresc să evite vetoul Suediei, ţara care s-a opus până acum unui acord la nivelul întregului for comunitar. Cooperarea în grupuri restrânse în UE oferă un precedent pentru depăşirea crizei constituţionale, dar criticii se tem că va afecta coeziunea blocului comunitar.
Grupul celor nouă, format din România, Ungaria, Austria, Spania, Franţa, Italia, Slovenia, Luxemburg şi Grecia, doreşte să acorde cuplurilor formate din persoane de naţionalităţi diferite posibilitatea de a alege ţara a cărei legislaţie să se aplice divorţului lor. În prezent, aproximativ 170.000 de căsnicii mixte, între persoane de naţionalităţi diferite, sfârşesc anual prin divorţ în UE, însă nu există dispoziţii clare privind dreptul aplicabil. Legile variază mult, de la statele nordice liberale până la cele catolice conservatoare, precum Polonia sau Irlanda ori la Malta, care chiar interzice divorţul.
