Alpinismul are viitorul asigurat în România. La numai 13 ani, Crina Popescu (foto, jos), din Râşnov, se caţără pe munţii înalţi ai planetei şi visează la Himalaya. Alţi trei
Alpinismul are viitorul asigurat în România. La numai 13 ani, Crina Popescu (foto, jos), din Râşnov, se caţără pe munţii înalţi ai planetei şi visează la Himalaya.
Alţi trei români, plecaţi prin forţe proprii în Anzi, au cucerit vârful Artesonraju (6.025 de metri). Radu Hera (foto, dreapta), unul dintre membrii expediţiei, povesteşte cum se organizează o ascensiune şi cât de dificilă este adaptarea la altitudini de peste 4.000 de metri.
"Pentru că există!". A fost replica celebră a primului om care a încercat să urce pe Everest, George Mallory, când a fost întrebat de ce urcă pe munte. Acelaşi răspuns îl dau şi alpiniştii români care în ultimii ani cuceresc vârfurile lumii.
"Pe 21 mai 2008 am instalat tabăra 4 la 7.850 de metri, după o zi epuizantă. Am încercat să mă refac, atât cât e posibil la această altitudine şi fără oxigen suplimentar. Azi a nins aproape toată ziua. Mâine plec spre vârf, deşi e departe de a fi o zi favorabilă. Sper să nu fie vânt. Salutări tuturor. Ticu". (22 mai 2008)
"Frigul excesiv, vântul şi zăpada recent căzută m-au oprit la circa 8.300 de metri.Acum sunt în tabăra 2 şi mâine revin în tabăra de bază, unde încep un tratament cu antibiotice pentru gâtul inflamat care nu acceptă nicio picătură de apă. După trei zile petrecute la 8.000 de metri am putut bea doar o cană cu ceai, deşi aş bea câţiva litri. Categoric, nu a fost o zi pentru Lhotse, fără oxigen suplimentar, a fost mai degrabă o zi groaznică în Himalaya". (23 mai 2008)
Sunt însemnări de jurnal pe care românul Constantin Lăcătuşu, unul dintre împătimiţii ascensiunilor extreme, le făcea în cea mai recentă expediţie din Himalaya. Pentru mulţi pare o nebunie. Să urci la
