Documente din arhiva PCR arată cum „Pişti“ era pasat de la cabinet la cabinet pentru a-şi obţine dreptul de a lucra afară“.
În 1971, „Generalul“ Rinus Michels lasă Ajax-ul lui Cruyff pentru soarele Barcelonei. La cârma formaţiei batave este instalat Ştefan Covaci, un antrenor aproape necunoscut la acea vreme. Vedetele Ajaxului au râs. Doi ani mai târziu însă, după cea de-a doua Cupă a Campionilor câştigată consecutiv de român la timona clubului olandez, gloria părea deplină pentru cel alintat de prieteni „Pişti“.
Ordin de la Ceauşescu:„Să se întoarcă în ţară!“
În 123 de meciuri la cârma formaţiei batave, Covaci înregistrase un procentaj al victoriilor uluitor - 85 la sută, perioadă în care echipa sa marcase în medie peste 3,3 goluri pe meci. Şi totuşi, ţara îi cerea să împartă propriile succese cu un sistem căruia, considerau monş- trii sacrii ai comunismului autohton, trebuia să-i rămână mereu dator. Anunţa sec „Scânteia“:
„Un mare succes al valorosului tehnician care este Ştefan Covaci, dar şi al mişcării sportive din România“. Cabinetele deja se încălzeau pe margine. Covaci se desparte de Ajax după finala CCE câştigată la Belgrad în faţa formaţiei Juventus Torino. Era seara zilei de 30 mai 1973. La nici două luni distanţă, Secţia Organizatorică a Comitetului Central se ocupa deja de tehnicianul român. Nota 3021 din 20 iulie 1973 consemna semidoct:
„Antrenorul de fotbal Ştefan Covaci căruia i s-a expirat contractul încheiat cu clubul Ajax Olanda a cerut şi Secretariatul CC al PCR a aprobat să se angajeze în Italia, pe timp de doi ani“. Federaţia Italiană tocmai decisese însă să nu mai permită tehnicienilor străini să antreneze în Cizmă, într-o încercare de a stimula pepiniera proprie de tehnicieni. Prin urmare, Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport avansa soluţii:
„Propunem
