Campania de evaluare a sanatatii romanilor e pe final. A debutat asta-vara dupa doua aminari, iar acum a ajuns la capitolul concluzii. Probabil ca, daca n-au plecat cu totii in concedii, cei de la Ministerul Sanatatii ne vor trata cu un vraf de invataminte, dupa ce aproximativ trei sferturi din populatia tarii a gasit de cuviinta sa-si faca setul de analize. Ceilalti 25% au avut alte prioritati, dar se pot razgindi pina la sfirsitul anului, intrucit campania a fost prelungita tocmai pentru cei absenti.
Intreg programul a avut avantaje si hibe. In prima categorie, mai mica din nefericire, intra constientizarea romanului ca e mai bine (si mai ieftin) sa previi decit sa tratezi. Unii s-au trezit ca deja au afectiuni cronice - diabetul fiind prezent cel mai des in diagnostice - altii au primit doar recomandari sau tratamente preventive, iar majoritatea e in regula. De asemenea, data fiind amploarea unor afectiuni sau "inclinatia" spre anumite boli, Ministerul Sanatatii isi poate evalua acum bugetul de cheltuieli. Probabil pe asta s-a si bazat ministrul Eugen Nicolaescu atunci cind a invocat posibilitatea desfiintarii, la toamna, a acelui plafon care impiedica farmaciile sa elibereze retete compensate spre sfirsitul lunii.
Programul a fost finantat de asa-numita "taxa pe viciu", introdusa cu doi ani in urma in pretul pachetelor de tigari. Peste un miliard de euro se strinsesera pina la debutul campaniei si de aici incep intrebarile. Si inaintea acestui program, orice om cu asigurare de sanatate putea cere medicului de familie trimitere la un laborator pentru un set consistent de analize. Gratuitatea este acordata, la cerere, o data pe an, iar la urgenta - ori de cite ori se impune. Din acest punct de vedere, campania a cheltuit in plus doar pentru cei neasigurati. O alta hiba pe care campania pare sa o fi ignorat este teama unora ca analizele sa nu f