Mama sa, cadru didactic, i-a fost îndrumător şi atunci cînd a păşit pentru prima oară în şcoală.
Mama sa, cadru didactic, i-a fost îndrumător şi atunci cînd a păşit pentru prima oară în şcoală.
Cum a fost primul copil, Lori a fost răsfăţată de părinţi, dar şi de diferite rude. "Am o familie foarte numeroasă. De cînd eram mică am fost ocrotită de mulţi verişori, mătuşi şi aşa mai departe." În clasa I, a avut o mare surpriză. Mama sa a devenit într-o frumoasă zi de septembrie: tovarăşa învăţătoare, cum se spunea pe atunci. "Mama, fiind cadru didactic, a fost învăţătoarea mea. Pe lîngă faptul că era mama mea, mai stăteam şi cu învăţătoarea în casă. Şi mă mai trezeam că îi spun «tovarăşa învăţătoare», în loc de mama, dar ea nu mai avea nici o reacţie, era obişnuită. O pîram cînd făcea ceva la şcoală. Îi spuneam tatălui meu: «Ştii, tovarăşa mi-a făcut, mi-a dres», apoi… mama. A fost foarte severă cu mine, cu toate că eram numărul unu în clasă, iar după aceea am fost comandant de unitate, în şcoala generală. Tot timpul mama avea senzaţia că din vina mea nu învaţă copiii, din vina mea nu ştiu ce se întîmplă, eu fiind şi comandanta clasei. Şi, atunci, oricine greşea, era liniştit că nu primea pedeapsă, ci o primeam eu. Eu eram de vină. Severitatea asta m-a şi enervat şi «m-am răzbunat» mai tîrziu", spune cu amuzament Lori.
CREATIVITATE. Interpreta spune că, genetic, a luat din calităţile ambilor părinţi. "Tatăl meu este orfan. Tatăl lui a murit după război, el avea cîteva luni. Bunicul s-a întors din război şi a murit cu zile. A făcut o pneumonie, la doar 21 de ani, iar bunica mea a rămas cu trei copii. Era foamete, era cumplit, iar toţi copiii, ca să supravieţuiască, au fost trimişi în Ardeal. Şi atunci tata a rămas acolo, iar a doua lui copilărie a fost în Ardeal. Şi singurel, aşa, a reuşit să rămînă un băiat cuminte şi nu numai atît