Ţara lui Ataturk trece printr-o perioadă tensionată, pendulând între laicitate şi islamism Justiţia trebuie să se pronunţe asupra acuzaţiilor de tentativă de lovitură de stat, aduse

Ţara lui Ataturk trece printr-o perioadă tensionată, pendulând între laicitate şi islamism

Justiţia trebuie să se pronunţe asupra acuzaţiilor de tentativă de lovitură de stat, aduse unor generali, şi asupra interzicerii partidului aflat la guvernare, acuzat de activităţi antilaice.

Turcia e zguduită de dezvăluirile privind activităţile reţelei Ergenekon, căreia i se atribuie responsabilitatea pentru o serie de activităţi teroriste din ţară cu scopul destabilizării politice şi a înlăturării guvernului format de Partidul Justiţiei şi Dezvoltării, de orientare islamistă.

Printre alte intervenţii violente ale reţelei Ergenekon a fost şi un plan de lovitură de stat care trebuia să aibă loc în 2004 din cauza acceptării planului de rezolvare a diferendului cipriot propus de fostul secretar general al ONU, Kofi Annan, de către guvernul Erdogan. Presa turcă, invocând transcrierile investigaţiilor, a publicat în ultima perioadă multe informaţii despre planurile generalilor, care au acţionat în colaborare cu fostul lider al turcilor ciprioţi, Rauf Denktaş.

Problema cipriotă

Imediat după victoria electorală a Partidului Justiţiei şi Dezvoltării, Turcia şi-a revizuit politica sa privind Ciprul. Erdogan a dat asigurări comunităţii internaţionale că ar accepta planul de rezolvare a diferendului cipriot propus de fostul secretar general al ONU, Kofi Annan.

Zăhărelul pentru Turcia a fost data pentru începerea negocierilor de aderare. Iar, biciul: integrarea definitivă a Ciprului în UE, la 1 mai 2004. Denktaş, preşedinte el însuşi al pseudostatului turc, a reacţionat.

Convocarea generalilor

Cu ajutorul generalilor şi al preşedintelui Ahmet Necde