Pentru cititorii nostri, care intra si in target-ul revistei Idei in Dialog, numele lui Cornel Todea este destul de cunoscut. Pentru ceilalti, trebuie spus ca Todea este regizor, director adjunct al UNITER si director al Teatrului de copii "Ion Creanga". Calitate in care regizorul, acum un venerabil septuagenar, se ocupa de lucruri infantile. Ca sa compenseze, probabil, ca facea lucruri foarte serioase pe cind era numai un copil. Care aveau legatura tot cu teatrul, cumva: era sufleor. La Securitate.

In 1952, Todea era elev de liceu. Avea 17 ani. In cercul lui de prieteni si colegi de liceu se gasea, pe atunci, si nepoata lui George Enescu, Marioana Cantacuzino. Din cauza (ca "datorita" nu putem spune) ei, geometria sociala a adolescentului Todea a avut mult de suferit. Astfel ca, desi vorbeam de un cerc de colegi si prieteni, in cazul lui Todea acesta s-a dovedit a fi mai mult un patrat. Mai exact, "Patratul rosu", o organizatie clandestina de pustani de liceu, care-si propunea sa sustina cauza partizanilor anticomunisti.

Din "Patratul rosu" faceau parte o mina de colegi de liceu, printre care si nepoata lui Enescu, dar si Todea. Organizatia ilegalista a pustanilor nu a durat si nu a insemnat mai mult decit un cos pe fruntea puberilor. Insa le-a modificat pentru totdeauna vietile celor care faceau parte din ea. Viata organizatiei liceenilor s-a sfirsit cind pe fir au intrat securistii, care au gasit o solutie simpla la deviationismul anticomunist al adolescentilor: continuarea liceului la pirnaie.

Secu despre Todea: "Acesta este colaborator"

Nepoata lui Enescu, de exemplu, a stat in inchisorile comuniste aproape trei ani (ca sa fim exacti, e vorba de doi ani si unsprezece luni), cit sa treaca de majorat si, cu ocazia asta, sa intre in viata de adult cu mintile bine bagate in cap. Spre deosebire de Marioana Cantacuzino, nepoata