Sambata, la Realitatea TV, ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a inaugurat o noua etapa in istoria postdecembrista a Romaniei, o etapa a Justitiei politizate, a coruptiei institutionalizate si a indiferentei civice.
Domnul ministru a anuntat, in premiera nationala, decapitarea procurorului-sef al Departamentului National Anticoruptie, Daniel Morar, caruia luna viitoare ii expira mandatul.
Predoiu a afirmat in legatura cu Daniel Morar: "Sunt foarte multe riscuri, exista si riscul sa iei decizia sa ramana Daniel Morar si sa te trezesti in Parlament cu o lege de desfiintare a DNA, si atuncea calci pe raport (raportul Comisiei Europene privind reforma Justitiei in Romania, publicat saptamana trecuta – n.n.), care spune pastrati DNA-ul".
Sa reluam argumentul altfel. Majoritatea parlamentarilor nu il mai doresc pe Daniel Morar in fruntea DNA si ameninta ca, daca acestuia ii va fi reinnoit mandatul, atunci vor adopta un proiect de lege prin care vor desfiinta institutia. Or, Comisia Europeana a cerut explicit Romaniei sa asigure stabilitatea institutionala in Justitie si deci mentinerea DNA. Cum stabilitatea institutiilor nu depinde de cei aflati in fruntea lor, rezulta ca o solutie de compromis este posibila numai prin renuntarea la Morar.
In primul rand, distinctia ferma – imbratisata in ultima vreme si de procurorul general Laura Codruta Kovesi – intre institutie si management nu functioneaza aproape niciodata. Daca nu conteaza cine conduce o institutie, la ce bun sa mai avem lideri? De ce sa nu-i inlocuim cu masini? Daca, de exemplu, in Italia nu ar fi existat triumviratul format din judecatorii Giovanni Falcone, Paolo Borsellino si Antonio di Pietro (primii doi asasinati de Mafia), operatiunea "Mani pulite" nu ar fi avut loc niciodata. Conducatorii institutiilor nu sunt nici neutri in raport cu functia institutiei, nici intersanjabili i
