SFECLA ● Cultivatorii trebuie sa-si creasca randamentul

Sfecla-de-zahar autohtona si in consecinta industria zaharului vor trece prin furcile caudine pina in 2010. Pe de o parte, Uniunea Europeana ii tenteaza cu sume bune pe cei care renunta la cultivare, respectiv prelucrare, pe de alta parte, cheltuielile cresc vertiginos.

SFECLĂ ● Cultivatorii trebuie să-şi crească randamentul

Sfecla-de-zahăr autohtonă şi în consecinţă industria zahărului vor trece prin furcile caudine pînă în 2010. Pe de o parte, Uniunea Europeană îi tentează cu sume bune pe cei care renunţă la cultivare, respectiv prelucrare, pe de altă parte, cheltuielile cresc vertiginos.

Producerea şi prelucrarea sfeclei-de-zahăr este activitatea la care UE te plăteşte mai bine să renunţi decît să continui. Fabricile româneşti de zahăr care aleg să-şi restructureze activitatea pînă în 2010 primesc o tentantă sumă de 700 de euro pe tona de zahăr, iar cultivatorii de sfeclă în aceeaşi situaţie, 10% din acest procent şi 273 de euro. Pe de altă parte, fabricile care aleg să-şi continue activitatea trebuie însă să cotizeze cu 123 de euro/tonă. Potrivit asociaţiilor de producători din domeniu, pînă acum o singură fabrică şi-a redus cota de zahăr şi doar doi cultivatori au renunţat definitiv. Pericolul este însă ca mulţi să nu supravieţuiască, în ciuda dorinţei lor de a-şi continua activitatea. Cheltuielile de cultivare au crescut pînă la 1.400 de euro pe hectar, iar preţul sfeclei a scăzut de la 47 pînă la 26 de euro pe tonă. În acest context mondial nefavorabil, cultivatorii de sfeclă trebuie să-şi crească randamentul de la 36 de tone de sfeclă la hectar la 45 dacă vor să supravieţuiască, consideră directorul executiv al Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă-de-Zahăr, Mihai Dimitru.

CONTEXTUL MONDIAL. Abandonarea cultivării sfeclei-de-zahăr nu este o conspira