Pe o piaţă în care există peste 20.000 de concurenţi, Irina Didoiu a reuşit să dezvolte o firmă de traduceri cu 81 de angajaţi, care lucrează pentru Bruxelles. Reţeta: gustul pentru risc, simţul pieţei, contacte şi un partener european. Cånd a absolvit Facultatea de Comerţ la ASE Bucureşti, în 1999, Irina Didoiu nu se gåndea să îşi pornească propria afacere. Atunci visa să devină avocat, aşa că s-a înscris la a doua facultate, la Drept. Dar, după ce a trec

Pe o piaţă în care există peste 20.000 de concurenţi, Irina Didoiu a reuşit să dezvolte o firmă de traduceri cu 81 de angajaţi, care lucrează pentru Bruxelles. Reţeta: gustul pentru risc, simţul pieţei, contacte şi un partener european.

Cånd a absolvit Facultatea de Comerţ la ASE Bucureşti, în 1999, Irina Didoiu nu se gåndea să îşi pornească propria afacere. Atunci visa să devină avocat, aşa că s-a înscris la a doua facultate, la Drept. Dar, după ce a trecut de anul I, a început să se gåndească tot mai des că ar prefera o carieră de antreprenor. În timpul ASE-ului, lucrase la Serviciul Contabilitate al unei mari firme de stat, iar după absolvire, un an la o firmă italiană de export-import care avea doi angajaţi. „La firma italiană era un volum foarte mare de muncă şi eu eram implicată în toate activităţile. Am înţeles la un moment dat că dobåndisem suficiente cunoştinţe pentru a administra singură o societate comercială“, spune Irina Didoiu. „Atunci m-am gåndit că, pånă la absolvirea celei de-a doua facultăţi, pot risca să intru într-o afacere, decåt să mai lucrez pentru altcineva. Mi-am spus că sunt la vårsta la care pot risca, deşi nimeni nu credea în mine“, adaugă antreprenoarea.

Avea deja o garsonieră de la bunicul său, situată în centrul Capitalei, care putea fi folosită ca sediu, şi economii de peste 1.000 de euro făcute din salariu, care la acel moment nu depăşea 200 de euro pe lună. Da