Gheorghe Ialomiţianu (foto), directorul adjunct al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Braşov, ne-a declarat că „majorarea salariului minim pe economie de la 500 la 540 de lei este justificată deoarece preţurile bunurilor de primă necesitate s-au majorat substanţial în ultima perioadă”. Potrivit sursei citate, această creştere poate să producă şi unele efecte negative, cum ar fi reducerea numărului locurilor de muncă sau creşterea preţurilor. „Dacă se reduce numărul locurilor de muncă, se va produce o creştere a cheltuielilor sociale, în timp ce o majorare a preţurilor va duce la o creştere a ratei inflaţiei”, mai spune Ialomiţianu.
Prin creşterea ratei inflaţiei se va ajunge la o scădere a puterii de cumpărare a populaţiei, anulându-se, astfel, efectele majorării salariului minim, creându-se o instabilitate la nivelul macroeconomiei şi o neîncredere în moneda naţională. Soluţia propusă de Ialomiţianu pentru prevenirea reducerii numărului locurilor de muncă şi creşterea preţurilor este scăderea contribuţiilor sociale sau acordarea de subvenţii fiscale. „Prin aplicarea acestor măsuri se asigură stimularea muncii şi protejarea personalului cu venituri mici. Ele au fost aplicate şi de către statele puternic dezvoltate şi care au organizată economia pe baza principiului liberei concurenţe. De exemplu, în SUA s-a acordat pentru prima oară subvenţia fiscală ca măsură de combatere a sărăciei, fiind considerată un supliment la venitul din salariu”, a declarat directorul adjunct al DGFP Braşov.
Potrivit acestuia, statul, într-o economie de piaţă, are dreptul să intervină atunci când apar unele deficienţe datorită mecanismului de piaţă. „Statul poate folosi impozitele şi cheltuielile bugetare ca pârghii, pentru a asigura stabilitatea macroeconomică, în vederea reducerii şomajului şi inflaţiei”, a conchis Ialomiţianu. Gheorghe Ialomiţianu (foto), direct