Legarea simbolica a destinului Comunitatii Europene de orasul Lisabona tine de una dintre bunele intuitii care confera pana si celor mai pragmatice proiecte din lume o dimensiune mitica. Atunci cand spui Lisabona, spui epopeea marilor descoperiri, aventura, efort cognitiv, redimensionare a lumii, deconstruirea superstitiilor despre lumea care ar fi plata, preeminenta culturala si alte lucruri de acelasi fel. Concepandu-si destinul viitor in formula unui tratat a carui revizuire a avut loc la Lisabona, Uniunea Europeana nu a ignorat, probabil, incarcatura simbolica a locului.
Rezultatul muncii in surdina a expertilor a fost ca pe 19 octombrie 2007 intr-unul din edificiile Lisabonei se incheia redactarea textului cunoscut astazi mai cu seama prin referirea la locatia nasterii sale, dar denumit altminteri, in conformitate cu scopul sau, Tratatul de Reforma, si inregistrat oficial cu numele de Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeana si a Tratatului de instituire a Comunitatii Europene.
Cum UE se doreste eficienta, chiar si numai pentru ca, dintr-o anumita perspectiva, la nivelul primei vizibilitati, arata ca o birocratie, in ceva mai putin de o luna, la 13 decembrie in acelasi an, tratatul era semnat de reprezentantii celor 27 de state cu drepturi depline de decizie. Desi alegerea datei de 13 a ultimei luni a anului i-ar fi putut pune pe ganduri pe superstitiosi, lumea de varf a Europei unite nu s-a impiedicat in asemenea detalii nesemnificative, pronosticand intrarea in vigoare a noului tratat in prima zi a anului 2009. ("… Inainte de alegerile din iunie 2009 pentru Parlamentul European", a corectat ulterior Hans Gert Poettering, presedintele Parlamentului European, luand la cunostinta respingerea tratatului de catre irlandezi.) Pana atunci fiecare actor de pe scena unionala, stat dupa stat, se cuvenea sa rati
