» Pentru Romania, 2008 este primul an in care se aplica noile normative privind monitorizarea calitatii apelor. Timp de sapte ani, litoralul va face obiectul unui program special de verificare a indicilor de calitate a apei, program derulat de autoritatile responsabile in domeniu sub atenta supraveghere a comisiei de specialitate a UE. Buletinele de analiza pentru probele recoltate in aceasta vara din statiunile autohtone sunt conforme procedurilor europene si, teoretic, rezultatele sunt declarate satisfacatoare. In realitate insa lucrurile stau mult mai prost. Turistii romani, dar mai ales strainii, se plang de calitatea apei marii pe litoralul romanesc. Cei care au vizitat riviera bulgara spun ca exista diferente mari in ceea ce priveste claritatea si calitatea apei de imbaiere. Autoritatile romane dau vina pe procesul ireversibil de toxifiere a marii, insa nimeni nu vrea sa recunoasca adevarul: litoralul romanesc este corigent la capitolul calitatea apei.

Scandalul buletinelor de analiza a apei de imbaiere, izbucnit la inceputul sezonului, a readus in atentia autoritatilor o problema mai veche, ignorata an de an: vechile retele de evacuare direct in Marea Neagra a apei menajere de la hotelurile de pe litoral. In parte inchise la scurt timp dupa 1989, asa-zisele canalizari sunt in fapt niste improvizatii rudimentare, care nu respecta nici o norma de mediu. Instalatia este o simpla teava de diametru mare, care porneste de pe faleza si inainteaza cativa kilometri in larg. Pe aici ajung in mare reziduurile activitatilor turistice. Din cauza distantei mari dintre plaje si locul de deversare a deseurilor, turistii nu au suferit pana in urma cu cativa ani de pe urma poluarii in largul marii. In prezent, conductele ruginite se sparg periodic, iar resturile ajung in apropierea plajei.

Zonele "rosii"

Pe litoral exista mai multe zone critice