- Cultural - nr. 149 / 31 Iulie, 2008 Frumoasa si dogoritoare dupa-amiaza de vara intr-un satuc uitat de lume si de Dumnezeu al unui incert si (vai!) instabil scaun dintr-un fantomatic Tinut Secuiesc Autonom iese in fata curtii sale János-bács (J.B.). Trudit, trudit, dara - precum se desluseste pe chipu-i - tare tare multumit. Nu de alta, da' tocmai a gatat de ridicat - nu ca Domnul, in sase zile, ci cu mai indelungata munca - mare si frumoasa, asazata taman in crucea satului, in buricul falvului, o poarta. Sa ne-talejem insa bine, nu o poarta ca orisicare alta, ci una cu dichis. Toata inflorata cu tulipani, sa-ti ia ochii, nu alta, de festita, asa cum se si cuvine. Iara pe portal, langa soarele tricolorat, sade perechea adamica (nu imbracata in frunza de vita, ca-i rusine mare, ci in cele mai secuiesti vesminte, tate-n zöld, feher es piros, de-ti iau ochii, nu alta. Ce mai, o poarta secuiasca in toata legea... De peste drum, mai necrezandu-si ochilor, iese si se uita la dansa (si mai cu mare osebire la dansa!) badea Ion. (B. I.). lara mirarea Iui nu-i deloc proasta: adica se-ntreaba el in sine-si, la ce bun ditamai poarta, si-nca cu trei intrari? Ca doara prin cea din mijloc poa' sa-ncapa pana si "tiru" cu brazi intregi, numai' buni de ex-po(a)rta-t, a ca de dus in afara, sacerati de "Drujbistul lu' Isten", baciul padurilor tinutase, Verestoy Atilla? Si face asta, isi zace badea Ion in forul sau interior, fara sa banuiasca - sarmanul de el! - ca tocnai calchiaza pe un vestit prozator roman - acum cand aproape e gata darapanatura lui de casa, facuta din barne chiaburesti pe cand s-a inceput colectiva, (batu-o-ar crucea si vina! ) sa intre in pamant sau sa o ia la vale odata cu prima inundatie avertizata cu cod portocaliu… Si unde mai pui ca gospodaria lui sta pe doua arii es fel, indestulatoare unui ceapist, dupa credinta mai marilor tovarasi comunisti de pe timpuri