Amprentarea romilor în Italia a starnit revolta mediatica si vizita prezidentiala. Li se imputa hotii, violuri sau crime. Cersetori si muzicanti romi gasesti pe toate strazile Europei. Unii au autorizatii emise de autoritatile locale pentru a canta în spatii clar delimitate. Cei mai multi n-au surse legale de autoîntretinere. Adevarul este ca, dupa integrarea Romaniei si Bulgariei în UE, romii au devenit cea mai însemnata si cea mai saraca minoritate etnica transnationala din Europa.

Cei mai multi au cetatenie romana, urmati de bulgari, unguri, slovaci, sarbi, cehi si polonezi. Indiferent însa de tara de origine, „respingatorii” romi devin perfect inclusi social cand zac morti, precum cazul celor doua tiganci de pe plaja italiana. Realitatea este ca libertatea de decizie si de initiativa devine o grava problema sociala daca ramane neinsotita de responsabilitate.

De ce la noi? Pentru ca avem înca o legislatie mult prea laxa, care le permite perpetuarea obiceiurilor, chiar daca sunt neconforme cu regulile civilizatiei secolului XXI si ale drepturilor omului. Pentru ca nu sanctionam dur comportamentele aberante si infractiunile. Pentru ca ne pasa prea putin de integrarea lor economica si sociala.

Lipsa de fond si de finalitate a lamentarilor publice ne determina sa rezumam aici doua chestiuni de baza care deschid platforma de dialog necesara pentru ca dumneavoastra sa puteti gandi si propune noi solutii pentru problemele specifice ale romilor din Romania.

Cati romi exista de fapt in Romania?Care sunt principalele forme de asistenta publica si de stimulare a integrarii interetnice a romilor existente în tara noastra, avand în vedere ca perspectiva unei Strategii europene în domeniu, pe care europarlamentarii romani o reclama cu cerbicie, este mai degraba vizibila la orizontul reveriei?

Totul gratis, nimic pe bani sau cu efort