Dupa ce va fi rezolvat problema sefiei DNA (fiindca este destul de clar ca aceasta se indreapta spre renominalizarea in functie a lui Daniel Morar), presedintele Romaniei se va afla in fata unei decizii dificile: sa se implice sau nu in campania electorala de la toamna? Este o decizie care presupune enorm de multe consecinte, intr-un moment in care forta electorala a lui Traian Basescu este mai mica decat a fost altadata. Sub 50% la nivelul increderii, presedintele si-a demonstrat limitele la alegerile locale, cand implicarea sa a parut ca mai mult strica decat ajuta. Si aici nu ne referim doar la mesajele pe care presedintele le-a dat in sustinerea unora sau altora dintre candidati. Ci luam in calcul intreg aparatul din jurul lui Traian Basescu, folosit cu succes la alegerile prezidentiale, dar care nu a mai dat roade la campania locala. Discursul, imaginea, temele folosite - toate au fost respinse de un electorat mult mai pragmatic. Pana de curand, presedintele Basescu reprezenta un atu important, capabil sa modifice balanta de putere in favoarea
PD-L. Pe baza acestei premise, se considera ca viitoarea axa electorala va fi una foarte simpla, impartita intre cei care sunt de partea lui Basescu si cei care i se opun.
Doar ca alegerile locale au confirmat o imagine mult mai complicata. Nu numai ca Traian Basescu nu este elementul central al axei politice, dar aceasta nu mai este nici macar duala. Si asta reprezinta o premiera pentru scena politica romaneasca. La toate alegerile generale de pana acum, optiunea politica se contura in jurul unei alternative simple: politicienii mai mult sau mai putin conservatori (reuniti, de obicei, in jurul lui Ion Iliescu, Adrian Nastase si celor din zona PSD) vs. cei care se opuneau acestora (reuniti la inceputul anilor '90 in jurul CDR si, in ultimii ani, in jurul tandemului Basescu-Stolojan). Celelalte variante erau
