Modul in care au fost trasate colegiile uninominale naste controverse intre reprezentantii partidelor.
S-a remarcat, cu prilejul trasarii colegiilor uninominale, ca reprezentanti ai PNL si PSD si-au conturat colegii mici – cu cat mai mici, cu atat mai bine pentru ei. Dat fiind insa ca norma de reprezentare este de 70.000 de locuitori pentru un deputat si 160.000 pentru un senator, am incercat sa aflam cum de este posibil ca unii sa candideze in colegii supradimensionate, altii in colegii subdimensionate. Cum Guvernul a adoptat ieri o hotarare conform careia Bucurestiul va avea 28 de colegii uninominale pentru Camera Deputatilor si 12 pentru Senat, am aflat si cum va arata, de pilda, colegiul in care a decis sa candideze Calin Popescu Tariceanu. Premierul si-a pregatit din timp candidatura pentru colegiul uninominal din Bucuresti, acuza o serie de lideri politici de la PD-L si PSD. Mai intai, Guvernul a modificat Legea uninominalului prin ordonanta de urgenta. Apoi s-a cautat colegiul cu cele mai mari sanse, s-a comandat un sondaj de opinie si s-a tinut cont de votul politic de la 1 iunie. In cele din urma, s-a ajuns la "o posibila intelegere cu PSD, care sa lase cale libera pentru presedintele PNL", spun unele surse.
Tariceanu a decis sa candideze pentru Camera Deputatilor intr-un colegiu mic, din sectorul 1, de numai 39.000 de persoane, un fief al primarului liberal Andrei Chiliman, situat in zona Primaverii- Dorobanti. Bogdan Olteanu la fel: colegiul sau are 40.582 de bucuresteni cu drept de vot. Deputatul Anghel Stanciu, reprezentantul PSD in Comisia de cod electoral, sustine ca, "nu stiu din ce motive", Executivul a modificat intre cele doua tururi de scrutin ale localelor Legea votului uninominal, care tocmai fusese votata in cele doua Camere, in urma unei intelegeri politice intre toate partidele parlamentare. In legea initiala, la a