La jumatatea distantei dintre Calea Victoriei si Gara de Nord, la intersectarea Caii Grivitei cu strazile Semicercului si Sf. Voievozi pe dreapta, cu strada Iulia Hasdeu pe stanga, rasare ca din pamant o biserica zvelta si de o aleasa frumusete, ce aminteste de ctitoria lui Neagoe Basarab de la Curtea de Arges. Trec zilnic pe langa ea si de fiecare data parca o vad pentru prima oara, fiind obligat sa incetinesc pasii. Poate ca la punerea ei "in lumina" contribuie si cladirile din jur, de o frumusete stranie, desi sunt lasate sa cada "din picioare", noua tehnica de distrugere a patrimoniului arhitectural adoptata de rozatoarele aciuate prin primarii. Biserica de astazi este a treia reconstructie si dateaza din 1903, fiind ridicata dupa planurile lui P. Petricu, tampla fiind opera sculptorului C. Babic, cunoscut mai ales pentru realizarile din Catedrala Reintregirii de la Alba Iulia. Inaintea ei fusesera o biserica de lemn, inaltata pe cheltuiala lui Mihalcea bacanul pe la 1750 si una de zid, construita de mai multi negustori de pe Podul catre Targoviste, intre anii 1815 si 1817. Istoricul Nicolae Stoicescu mentioneaza si existenta unui numar de 17 chilii, ceea ce inseamna ca, o vreme, aici a fost o manastire, in doua din acestea functionand o scoala. Tot in curtea bisercii (sau a manastirii) se afla si casa paracliserului Ionita Tunsu, devenit haiduc dupa zavera lui Tudor Vladimirescu.

La jumatatea distantei dintre Calea Victoriei si Gara de Nord, la intersectarea Caii Grivitei cu strazile Semicercului si Sf. Voievozi pe dreapta, cu strada Iulia Hasdeu pe stanga, rasare ca din pamant o biserica zvelta si de o aleasa frumusete, ce aminteste de ctitoria lui Neagoe Basarab de la Curtea de Arges. Trec zilnic pe langa ea si de fiecare data parca o vad pentru prima oara, fiind obligat sa incetinesc pasii. Poate ca la punerea ei "in lumina" contribuie si cladir