După ce ajung în Italia, în urma fugii dramatice şi spectaculoase din România, eroii romanului autobiografic al Piei Pillat-Edwards Zbor spre libertate, Andrei şi Tina Cosmin, ies din ficţiune şi revin la numele lor de persoane reale: Mihai Fărcăşanu şi Pia Pillat. Cum s-a desfăşurat viaţa lor după 1946, când au aterizat la Bari, aflăm din corespondenţa pe care au purtat-o ani în şir, din a doua parte a cărţii, Scrieri din exil, ca şi din alte surse şi în special din evocarea Corneliei Pillat, cumnata Piei, în amintirea lui Mihai Fărcăşanu.

Să urmărim corespondenţa care a izvorât şi din faptul că cei doi soţi au fost siliţi de condiţia lor de refugiaţi să locuiască destulă vreme în ţări diferite. "Corespondenţa" înseamnă scrisorile lui Mihai Fărcăşanu adresate Piei, răspunsurile acesteia (dacă există) nefiind publicate în Addenda volumului.

Fostul director al ziarului liberal "Viitorul" (august 1944 - febr. 1945) se angajează imediat în lupta politică în sprijinul ţării sale, ocupate de trupele sovietice şi de comuniştii autohtoni, întăriţi o dată mai mult prin instalarea la 6 martie 1945 a guvernului promoscovit Petru Groza. în septembrie 1947, Mihai Fărcăşanu îi scria Piei din Lisabona, unde se întâlnise cu generalul Rădescu, ultimul premier al unui guvern democrat din România, de a cărui viziune politică se arăta încântat: "Vom putea lucra foarte bine cu el. Este destul de hotărât şi felul de a vedea lucrurile pare Ťsensibleť raţional. Americanii l-au Ťadoptatť cu totul, îl consultă ori de câte ori e vorba să ia vreo hotărâre privitoare la români". împreună plănuiesc protestul românilor din exil contra regimului de teroare instaurat în ţară. Fărcăşanu, care urma să conducă un ziar de propagandă, se dăruieşte cu pasiune acestei activităţi, însufleţit de un patriotism ardent, solidar până în adâncul fiinţei lui cu cei rămaşi să îndure persecuţiile