Dana R. este una dintre cele 1.500 de persoane care trăiesc cu organe de "împrumut". La 51 de ani, a avut şansa să primească un rinichi de la o persoană decedată. Organul i-a fost

Dana R. este una dintre cele 1.500 de persoane care trăiesc cu organe de "împrumut". La 51 de ani, a avut şansa să primească un rinichi de la o persoană decedată. Organul i-a fost transplantat în urmă cu opt luni la Clinica Fundeni. Femeia este cel mai nou membru al Asociaţiei Transplantaţilor din România, organizaţie înfiinţată acum 12 ani, în ale cărei evidenţe figurează 700 de transplantaţi.

Potrivit unui proiect de lege aflat la Camera Deputaţilor, care modifică Legea 95/2006 privind reforma în sănătate, o persoană devine automat donator de organe după moarte, dacă nu şi-a exprimat refuzul în timpul vieţii.

Cea mai dură lege a donării, în Austria

Chiar dacă introducerea acordului prezumat poate duce la creşterea numărului donatorilor, într-o societate neinformată ea poate da naştere abuzurilor.

Potrivit dr. Daniela Bartoş, fost ministru al Sănătăţii, "legea introducerii acordului prezumat trebuie gândită pe îndelete înainte de a fi adoptată".

Potrivit acesteia, România ar trebui să-şi însuşească exemplul Spaniei. "Spaniolii au asupra lor un card de donator, în care sunt trecute numai acele organe asupra cărora ei şi-au dat acceptul să le doneze", a adăugat medicul.

Potrivit dr. Victor Zota, directorul executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant, în afară de România, Marea Britanie, Slovenia şi Germania, toate statele europene şi-au însuşit acordul prezumat. Cea mai dură "formă" a acordului prezumat este în Austria, unde medicii mai întâi prelevă organele şi abia după aceea informează familia că ruda lor a fost donator de organe. Aceeaşi regulă este valabilă şi în Portugalia.

Spaniolii au card în care sunt trecute organele care vor