La 1902, Sinaia numara 2.000 de locuitori, dintre care 554 erau barbati, 480 - femei, 470 - baieti si 480 - fete. Si tot dupa aceeasi marturie a vremii, 1.027 erau romani (din Regat), 604 - austro-ungari (cei mai multi, romani transilvaneni), 126 - germani, 97 - italieni, 95 -izraeliti, 14 - sarbi, 12 - bulgari, 12 - francezi, 7 - rusi si 6 - greci.
Aceasta era populatia permanenta. I se adaugau in perioada sezonului alte circa 1.600 de persoane, iar duminicile si in zilele de sarbatoare inca 2.200 de flotanti, care veneau pentru o singura zi - de regula cu trenul de placere (in 1875 s-a construit calea ferata de pe Valea Prahovei; cei 125 km de la Bucuresti la Sinaia se strabateau cu trenul de placere in trei ore si 30 de minute, cu trenul accelerat in trei ore si un sfert si cu trenul de persoane in patru ore si noua minute). Deci numara cam 5.000 de locuitori pe timpul verii.
Orasul beneficia de iluminat electric, avea retea de canalizare si era alimentat cu apa de la izvoarele Sfanta Ana si Peles. Stefan Hepites, care, in 1900, publica Albumul climatologic al Romaniei, stabilea pentru Sinaia temperaturile lunilor iulie, august si septembrie. Media era de 14,3 grade Celsius. Adica valoarea intermediara a lunilor aprilie si mai in Bucuresti. La Sinaia, dezavantajul caldurilor inabusitoare de la Bucuresti nu exista. Iar umiditatea era cu 2 grade mai mica decat la Constanta. Padurile din jurul orasului reprezentau o mana cereasca: nu ingaduiau excesele climatice si purificau aerul.
Sinaia este oras doar din anul 1880. Dar dezvoltarea sa anterioara a fost rapida. In fapt, orasul e creatia Castelului Peles. Indata dupa 1875, dupa ce incep lucrarile la acest castel, Eforia Spitalelor Civile pune in vanzare loturi din terenul detinut de ea. Si pornesc constructiile. Intr-un ritm accelerat, unele devansand lucrarile de la castel. Aristocratia vremi