Mastita reprezintă infecţia sânului şi apare îndeosebi la femeile care alăptează. Principalele manifestări ale bolii sunt durerea, înroşirea şi umflarea sânului. Una din cinci femei care alăptează se îmbolnăveşte de mastită, în cursul primelor şase luni de viaţă ale copilului.La femeile care alăptează, mastita poata apărea din cauza unei infecţii bacteriene, mai ales dacă mamelonul este crăpat sau iritat, ca urmare a unei tehnici de alăptare necorespunzătoare. Bacteriile trec din gâtul, gura sau nasul copilului în canalele lactofore, din cauza acestor crăpături sau iritaţii. Femeile care alăptează sunt predispuse apariţiei bolii, deoarece, din cauza golirii incomplete a sânului, laptele invadează ţesutul mamar din jurul mamelonului, inflamându-l şi favorizând apariţia infecţiei. De obicei, inflamaţia apare la un singur sân, îndeosebi în primele două luni de la naştere, fiind însoţită de stări de oboseală şi de epuizare fizică. În unele cazuri, mastita poate apărea şi în afara lactaţiei. Femeile care nu alaptează pot fi afectate din cauza infectării unor leziuni de la nivelul sânului (taietură sau muşcătură), în cazul unor boli organice (sifilis, tuberculoză), a extinderii unei infecţii virale sau bacteriene din altă regiune a corpului, precum şi din cauza piercing-urilor nesterilizate.

Simptome Factorii de risc pentru apariţia mastitei sunt golirea incompletă a sânului la alăptare, un „episod“ anterior al bolii, diverse afecţiuni care scad rezistenţa organismului, precum lupusul şi anemia, intervenţii chirurgicale anterioare la sâni. De asemenea, unele dispozitive speciale pentru alăptare pot reduce sau chiar bloca fluxul laptelui. Simptomele variază în funcţie de forma acută sau cronică a bolii. Mastita acută, care se observă frecvent în timpul lactaţiei şi care apare în primele săptămâni după naştere, se manifestă prin umflarea mamelonului, apariţia une