- Cultural - nr. 150 / 1 August, 2008 Dupa mai multi ani, in aceasta vara, mi-am vizitat locurile unde, asa cum spunea personajul din "Amintiri din copilarie", Nica-a lui Stefan a Petrei, "Cand ma gandesc la locul nasterii mele, la casa parinteasca…". Cuprins de nostalgia locurilor natale, am pornit la drum strabatand sute de kilometri, poposind zile bune acolo unde, am vazut lumina zilei, pe plaiurile moldave. Pe cunoscuti, dar si pe mai putin cunoscuti, i-am interogat cu scopul de a obtine cateva informatii despre familie _ tata, mama, unchi, matusi etc. Acestea, pentru ca eu nu aveam multe asemenea cunostinte. Nimeni nu prea a putut sa-mi ofere cele dorite. In acest caz, mi-a fost recomandat veteranul localitatii (Vladeni-Botosani), pe numele sau Gheorghe Hantescu. Necunoscandu-l, mi s-a dat informatia ca este poreclit Gheorghe Ciotroies, acest din urma nume fiind atribuit familiei sale datorita faptului ca erau oameni scunzi, persoana pe care o cunoaste intreaga suflare a acestei asezari moldave. Asa aveam sa-l cunosc pe acest nonagenar, Gheorghe Ciotroies, de 93 de ani. Un batran "ca un dac coborat de pe Columna", sfatos, deschis la dialog dar si bucuros ca i-am trecut pragul scotandu-l, doar si pentru o ora, din singuratatea cu care isi imparte timpul. I-am pus mintea la incercare, facandu-l sa-si aduca aminte de lucruri petrecute cu zeci si zeci de ani in urma. Mi-a povestit cu lux de amanunte o multitudine de lucruri referitoare la subiectul pe care l-am abordat. Bucuria mi-a fost mare cand am aflat ca am avut o bunica (din partea tatei) frumoasa, un tata asisderea, dar si priceput ca meserias, dovada solicitarii de a se muta in satul apartinator, Mandresti, unde era mare nevoie de el. Am mai aflat de la interlocutorul meu ca timp de 7 ani a fost sub arme _ 3 ani in razboi, 2 in armata si 2 in concentrare. Dupa venirea acasa, imi povestea cu amaraciune inter