Poliţia susţine că o campanie începută recent a convins deja o parte a bucureştenilor să renunţe la obiceiul de a mai da bani cerşetorilor. O parte dintre bucureşteni au început deja să renunţe la obiceiul de a mai da bani oamenilor străzii pe care-i întâlnesc. Autorităţile pun acest fapt pe seama declanşării, în iunie, a campaniei „Prinţ şi cerşetor“, o tentativă a Poliţiei Capitalei de a reduce fenomenul de cerşetorie. Sursa: ReutersSursa: Reuters
1 /.
Momentul lansării era cum nu se putea mai nimerit. Românii tocmai aflaseră stupefiaţi povestea unui cerşetor care, în doar trei zile „lucrătoare“ prin staţiile de metrou, reuşise să depună la CEC suma de 1.000 de lei. Ce au putut afla oamenii de pe afişele ce-au împânzit Bucureştiul? Că un om al străzii din Capitală ajunge la un venit lunar de aproape 1.000 de euro. Sau, într-o formulare mai apropiată de sistemul american de renumerare al muncii, după numărul de ore lucrate, cerşitul aduce 30 de lei la fiecare 60 de minute.
Demersul autorităţilor de a reduce cerşetoria şi-a găsit sprijin şi în opinia publică. Una dintre poziţiile cele mai vehemente în acest sens este cea a lui Mircea Diaconu, interpretul rolului principal în filmul „Filantropica“, producţie ce tratează chiar problema cerşetoriei. Potrivit acestuia, în Bucureşti, „există o grămadă de persoane, în spatele cerşetorilor, care explotează mila trecătorilor“.
Deşi Codul Penal pedepseşte cerşetoria cu până la trei ani de închisoare, magistraţii preferă să-i „ierte“, în general, pe oamenii străzii reţinuţi, dându-le doar o amendă. Motivul: faptele acestora nu constituie pericol social.
Migraţia cerşetorilor: de la Est la Vest
Potrivit oamenilor legii, aproximativ 1.000 de cerşetori împânzesc străzile din Bucureşti în fiecare zi. Îi vedem în mijloacele de transport în comun de suprafaţă, în metrou, în gări, la c
