Ulitele Iadului • Miros fetid, cadavre de pasari de curte plutind pe apa dintre randurile de legume, case prabusite, oameni disperati • Iata cum arata viata comunei Rachiteni, la patru zile de cand puhoaiele Siretului au navalit si aici • Cei ale caror case au fost inundate ori s-au prabusit isi strang lacrimile in palme si privesc cerul de la care nadajduiesc mangaiere • Dupa patru zile de la producerea inundatiilor in Rachiteni, atmosfera de aici continua sa fie una a disperarii, a durerii, dar si a credintei ca Dumnezeu nu-i va uita

Viitura Siretului de la inceputul saptamanii a schimbat viata oamenilor din comuna Rachiteni, Iasi. Acum oamenii ar fi trebuit sa-si faca legaturile de ceapa si usturoi, caci cultivarea acestora este preocuparea lor de baza. Dar din pacate, nu pot decat sa multumeasca lui Dumnezeu ca apele Siretului nu le-au luat si casele. Aceasta multumire este doar pentru cei care au avut acest noroc. Ceilalti, ale caror case au fost inundate ori s-au prabusit, isi strang lacrimile in palme si privesc cerul de la care nadajduiesc mangaiere. Dupa patru zile de la producerea inundatiilor in Rachiteni, atmosfera de aici continua sa fie una a disperarii, a durerii, dar si a credintei ca Dumnezeu nu-i va uita.

Triumful puhoaielor

Inca de imprejurul drumului de piatra ce taie campul catre Rachiteni se ivesc lacuri murdare, odihnind in lanurile de porumb sau peste campurile de varza si cele cu fanete. Pentru cei care au pamant aici este o drama, caci aceasta bruma de cultura de porumb sau varza le este suportul lor material peste an. Dupa vreo doua sute de metri, cand lacurile apar tot mai des, de-a stanga si de-a dreapta drumului se ivesc oameni care isi privesc ogoarele cu disperare. "Cum s-a rupt acest dig? De ce? Ce fel de oameni au grija de dig, de dirijarea Siretului?", intrebase printre lacrimi o femeie