Începuturile Geologiei şi Pleontologiei româneşti sînt legate strîns de numele unui mare om de ştiinţă, des­chizător de drumuri:Gregoriu Ştefănescu.

Începuturile Geologiei şi Pleontologiei româneşti sînt legate strîns de numele unui mare om de ştiinţă, des­chizător de drumuri:Gregoriu Ştefănescu. Un savant deosebit de complex, a cărui valoare a fost pe deplin recunoscută şi peste hotare. Motiv pentru care acum, urmaşii săi spirituali de la Universitatea Bucureşti îl numesc cu recunoştinţă “patriarhul ştiinţelor Pămîntului” din ţara noastră.

Vizitatorii Muzeului Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa”, care se opresc uimiţi în faţa impresionantului “Deinotherium gigantissimum” au ocazia să afle căscheletul acestui uriaş al lumii preistorice a fost descoperit de Gregoriu Ştefănescu. Foarte puţini sînt însă cei care ştiu că acest om de ştiinţă este unul dintre “patriarhii” fondatori ai Geologiei şi Paleontologiei româneşti.

Prieten cu Grigorescu

Catedra de Geologie-Paleontologie a Universităţii Bucureşti adăposteşte o încăpere în care timpul pare a se fi oprit cîndva, pe la începutul secolului trecut. Păstrat cu respectul cuvenit unui sanctuar, acolo se află biroul savantului Gregoriu Ştefănescu. O încăpere tixită de rafturi pline cu cărţi şi vitrine în care sînt găzduite o serie de fosile, adevărate rarităţi paleontologice. Plus masa de lucru a savantului. Un microscop de tip mai vechi şi o pereche de ochelari lăsaţi parcă adineauri pe birou creează impresia că savantul a plecat doar de cîteva minute din încăpere. Deasupra uşii atîrnă o pictură în ulei ce redă chipul unui tînăr brunet, cu barbă. Tabloul este semnat de nemuritorul Nicolae Grigorescu, iar tînărul este chiar savantul, surprins la vîrsta la care se pregătea să ia în piept lupta cu trecutul plenetei. O operă de artă mai puţin ­cunoscută care este expresia unui ep