- Scriitor din Chisinau -

Incepand cu anul 1986, Uniunea Scriitorilor basarabeni din Chisinau a provocat nu doar ruperea treptata de Imperiul Rosu, ci si o revolutie nationala. Arma lor principala a fost o revista de opt pagini: "Literatura si Arta". Niciodata, poate, in istoria romanilor, literatura si arta n-au jucat un rol atat de mare in desteptarea nationala. De indata ce briza Perestroikai a adus o relaxare a cenzurii, scriitorii de peste Prut au intrat in arena ca niste gladiatori, transformandu-si condeiul in palos. In scurt timp, de la 10.000 de abonamente, revista a ajuns la peste 260.000 de abonamente! Comitetul Central era speriat: "Lasati publicistica, scrieti cronici literare si plastice, scrieti despre literatura!", strigau in telefon tovarasii de la CC. Dar scriitorii n-au coborat de pe baricade, militand mai departe pentru noul program de redesteptare a Basarabiei, care a speriat Moscova. Fosti ofiteri ai Armatei Rosii si ai Serviciilor Speciale pichetau sediul Uniunii, amenintand cu incendierea cladirii. "Nu tulburati Republica Moldova!", strigau ei pe ruseste din strada. Dar autoritatea organului de presa al Uniunii Scriitorilor nu mai putea fi oprita. Consiliul local din satul Dochia a decretat, cu de la sine putere (lucru nemaivazut pana atunci!), ca o strada din comuna sa poarte numele "Literatura si Arta". In mod cu totul "ilegal" pentru vremurile acelea, revista a mers mai departe: incepand cu 15 iunie 1989, si-a tiparit tirajul cu caractere latine, in ciuda interdictiei KGB-ului. La 31 august 1989, a fost atins varful luptei de renastere basarabeana: Uniunea Scriitorilor, prin revista sa, a adunat in Piata Marii Adunari Nationale peste un milion de oameni. Atunci s-a decretat limba romana ca limba oficiala in stat si alfabetul latin ca alfabet firesc al acestei limbi. La 7 noiembrie, in acelasi an, romanii au impiedicat sarbatorir