Ctitorie din secolul XIV a domnitorului Basarab I, intrece ca vechime si frumusete multe manastiri de renume. Loc indragit de marele Iorga, daca pasii nu v-au dus pana acum catre el, nu mai intarziati. Veti cunoaste, totodata, si pe cea mai grozava calauza istorica, in persoana d-nei ELENA TEODORESCU, autoarea acestui text
Intemeietorii
Sa fie doar o pura intamplare faptul ca "pe Arges in gios" (batranul rau Ordessos, invocat de Herodot) Burebista si-a intemeiat resedinta sa de la Argedava si, mult mai tarziu, poate peste un mileniu, urmasii getilor au intemeiat tot aici, tara si resedinta domneasca cu nume unic in Romania: Curtea de Arges, loc de organizare si rezistenta a domnilor Basarabi? Spune Iorga: "Intr-o lume de vai, in care romanii traisera pana acum razleti () Valea Argesului a ajuns a-si impune voievodul care e acum Domn romanesc, cu tendinta de a ocupa tot teritoriul locuit de neam". Inceputurile tarii se pierd in negura veacurilor, pentru ca istoria nu inregistreaza cu exactitate faptele, evenimentele, nu avem documente de arhiva care sa dezlege enigma pe care acest pamant o ascunde inca. E o vreme a misterului. Unele traditii vorbesc despre descalecarea lui Negru Voda, pe la 1215, un voievod din Fagaras, care a trecut muntii la Campulung, si de la Campulung a trecut peste dealuri, intemeind o capitala pe Arges. Este greu sa desparti legenda de adevar, dar istoria oficiala incepe dupa 1310, cand boierii tarii il aleg domn pe Basarab I, iar de aici inainte ne bazam pe documente cum ar fi "Cronica pictata de la Viena", care povesteste lupta lui Basarab I cu regele ungar Carol Robert de Anjou, la Posada.
E o randuiala voita de Dumnezeu ca acest loc mitic si mistic, Curtea de Arges, sa fie prag si poarta, stalp si pavaza a istoriei noastre atat de zbuciumate. Caci putine locuri din tara aduna laolalta mai multe dovezi care sa vor
