Jocurile Olimpice au fost create pentru a învinge diferentele culturale si a promova pacea. In loc de aceasta, ele mascheaza adesea abuzuri ce încalca drepturile omului, reusesc prea putin sa

Jocurile Olimpice au fost create pentru a învinge diferentele culturale si a promova pacea. In loc de aceasta, ele mascheaza adesea abuzuri ce încalca drepturile omului, reusesc prea putin sa impulsioneze schimbari politice, si confera legitimitate unor guverne imorale. "JO nu au legatura cu politica"

Ba da, au. "Noi nu facem alegeri politice, fi - indca daca facem, acesta este sfârsitul universalitatii jocurilor olimpice", a spus, în martie, presedintele Comitetului International Olimpic (CIO), Jacques Rogge.

Doua saptamâni mai târziu, Rogge a facut cu indignare urmatoarea observatie: "Politica s-a autoinvitat în sport. Noi nu i-am cerut sa intervina". Dar, dupa 75 de ani în care am urmarit cu totii manipularea politica si exploatarea Jocurilor Olimpice, mai poate cineva sa creada asa ceva?

Cazut în capcana grandiosului sau scop de a îmbrati- sa întreaga "familie umana" cu orice pret, CIO a acceptat în repetate rânduri sa acorde dreptul de a gazdui olimpiade unor state politienesti, decise sa puna în scena festivaluri spectaculoase care servesc numai la întarirea propriilor autoritati. Desigur, cel mai notoriu exemplu este ce al Olimpiadei din 1936 de la Berlin, care a fost promovata de o retea de agen- ti nazisti, atât din interiorul cât si din exteriorul CIO.

Pierre de Coubertin, nobilul francez care a fondat jocurile olimpice moderne, a spus ca jocurile lui Hitler sunt multumirea sa, dupa o viata de munca. Drept rasplata pentru aceasta sustinere, ministerul de externe nazist l-a nominalizat pentru Premiul Nobel pentru Pace.

Dar istoricul colaborarii CIO cu regimuri dezagreabile nu s-a sfârsit odata cu al Doilea Razbo