De ce trebuia dezgropata „Mumia” pentru a treia oara? Pentru ca primele doua au adus producatorilor o caruta de galbeni? Nici nu stii spune ce iti displace mai mult la filmul care iese vineri, 8 august, pe ecranele romanesti. Povestea gaurita? Regia inexistenta? Stupizenia efectelor speciale? Absenta umorului? In orice caz, Hollywoodul s-a racordat la Olimpiada de la Beijing, inviind - si facand astfel praf - si mitul armatei de teracota a imparatului Qin Shi Huang.
Care imparat, desi interpretat de Jet Li, nu e memorabil decat prin faptul ca isi sparge singur figura la propriu (poate ca la nervi), dar oricum i se regenereaza. Iar Michelle Yeoh, inca de la prima aparitie (in chip de vrajitoare care-l „teracotizeaza” etern pe imparat) pare decupata din „Tigru si dragon”/”Crouching Tiger, Hidden Dragon”.
Brendan Fraser e asa cum il stim (el nu prea spune multe), Maria Bello bruneta e prea exaltata (probabil pentru ca a preluat personajul refuzat de Rachel Wiesz), John Hannah joaca cu doua octave mai sus (ca intr-o continua betie, oricum si el pe langa rol), iar nou-venitul in cinema Luke Ford e neverosimil ca fiu al unor oameni cu 13-14 ani mai in varsta decat el.
Lor li se adauga un palc de Yeti cu dinti galbeni (care par neterminati, ca si cum s-ar fi luat curentul la calculator), soldatii de teracota folositi de imparat ca masa de manevra pentru recucerirea prestigiului pierdut, precum si armata „mortilor vii buni”, adica niste schelete care, atunci cand se lovesc din greseala si-si mai pierd cate un craniu, furnizeaza singurul moment comic din film.
Cu exceptia iesirii din pamant a armatei de teracota resuscitate, efectele speciale n-au nimic special, deci n-au cum sa puna in umbra povestea. Filmul e idiotizant inca de la primele secvente. Nu merita efortul.
„Mumia 3: Mormantul Imparatului Dragon”/”The Mumm
