Magistraţii Tribunalului Bucureşti vor decide dacă Dan Trancotă, liderul Partidului Iniţiativa Naţională Mehedinţi, a dat note informative Securităţii sub numele „Dorin“, în urma sesizării depuse în instanţă de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. În acţiune se arată că Dan Trancotă a fost recrutat ca informator în anul 1979, pe când era profesor la Liceul Vânju Mare, primind numele conspirativ „Dorin“, pentru „supravegherea informativă în rândul cadrelor didactice şi al altor intelectuali de pe raza oraşului Vânju Mare, pentru a cunoaşte la timp orice faptă ce ar putea aduce atingere Securităţii statului“. „Informaţiile pe care le voi furniza organelor de Securitate vor fi scrise sub formă de notă, iar conţinutul lor va fi sincer, obiectiv şi va reflecta adevărul. Ele vor fi semnate cu pseudonimul Dorin, în loc de numele meu adevărat“, se arată în angajamentul olograf semnat de Dan Trancotă cu Securitatea, document deţinut de CNSAS. Potrivit Consiliului, Dan Trancotă a dat informaţii despre un profesor de istorie care avea „idei neconforme cu realitatea şi supraaprecia civilizaţia anglo-saxonă“, despre o familie din comuna Greci, care făcea parte dintr-o sectă religioasă, dar şi despre aspecte din viaţa privată a unor profesori, medici repartizaţi în localitate şi despre „aspecte de competenţa organelor de miliţie“. CNSAS susţine, în sesizarea depusă în instanţă, că liderul PIN Mehedinţi a fost instruit încă de la recrutarea sa ca informator să „sesizeze comentariile ce se fac în legătură cu apariţia unor documente de partid, pe cei care audiază şi colportează ştirile transmise pe posturile de radio străine, cadrele didactice care comentează negativ măsurile din domeniul învăţământului, cei care încearcă să propage alte idei tinerilor elevi, încercând influenţarea acestora, cadrele didactice care au preocupări literare şi sunt nemulţumite