PAPORNITA CU INTELEPCIUNI

Traian Basescu nu vrea sa se impace cu nimeni.

PAPORNIŢA CU ÎNŢELEPCIUNI

O săptămînă întreagă, detaşamentul analiştilor s-a pătimit să-şi explice motivele prezumtivei schimbări a lui Traian Băsescu. Atitudinea binevoitoare faţă de Executiv a şefului statului, la baia de mulţime de la inundaţii, premergătoare şpriţului de vară de la nunta de partid din Valea Jiului, a fost întoarsă pe toate părţile. Explicaţiile au mers de la înţelepţirea subită pînă la disperarea generată de izolare; a lui şi a partidului-unitate militară pe care-l conduce din Dealul Cotrocenilor. Mi-am permis – şi nu dintr-o pornire sadică de a fi mereu altfel, deşi poate părea tentant – să opinez că, în Împărăţia Apelor şi sub privirile disperate ale sinistraţilor, unica schimbare a preşedintelui Băsescu a fost aceea a încălţărilor. Adică momentul, atent lucrat în faţa camerelor de luat vederi, în care a dat mocasinii de piele fină pe cizmoacele de şantierist. Am şi exemplificat, de altfel, cu modul mitocănesc în care s-a adresat atît edilului din Suceviţa (vinovat că era-n sacou, deci numai bun de dat cu el pămînt), cît şi localnicului care l-a apostrofat provocator (şi pe care l-a declarat instantaneu bolşevic). Mi s-a replicat că, pe fondul tensiunii acumulate şi a grijii faţă de oamenii năpăstuiţi, a scăpat din nou boii-n porumb, dar că, în esenţă, suntem privilegiaţii martori ai unei schimbări de atitudine politică pe care nu-s eu în stare s-o percep.

O dată revenit la ale sale, liderul de facto al khmerilor portocalii a demonstrat încă o dată, întărindu-mi opinia, deşi bănuiesc că asta era ultima sa grijă, că e incapabil să se schimbe; şi că nici n-are vreun gînd în acest sens. Iar pentru asta n-a avut nevoie decît de două cuvinte: "un imbecil". Aşa l-a caracterizat, în faţa aleşilor locali de la ţară şi (evident) a camerelo