Inundatiile de saptamina trecuta au adus un pic de apa la moara politicii de vacanta. Fara nenorocirea unora, probabil ca ne-ar fi iesit pe ochi disputele in jurul raportului pe justitie sau pe dosarele penale blocate in Parlament de alesii deveniti complici ai celor patru. Asa insa, prilejul a fost numai bun de iesit la parada, de ascultat pasurile celor abandonati in mijlocul noroaielor de apele care le-au luat casele, apoi de impartit ajutoarele de urgenta. La urma urmei, este al treilea an din acest mandat in care inundatiile i-au lovit pe romani, iar campania de refacere a zonelor ravasite si de sprijinire a celor afectati ar trebui sa mearga snur. Cinic vorbind, spre deosebire de ravagiile care ne-au ocolit judetul in 2005 (pe Siret) si in 2006 (pe Dunare), dezastrele de acum survin intr-un an electoral. Greu de folosit cuvintul "noroc" intr-o asemenea situatie, desi orice atu trebuie luat in considerare pentru inlaturarea urmarilor. Ramine de vazut daca lucrurile se vor indrepta pina la sfirsitul lui noiembrie, cind sint prevazute alegerile. Intereseaza mai ales daca aceasta noua tragedie va deveni rapid o lectie invatata atit pentru autoritatile locale cit si pentru cei de la Bucuresti. Altfel, este a treia oara in ultimii patru ani cind saracia e aratata cu degetul ca principal vinovat pentru stricaciunile pe care apele revarsate le-au facut prea usor. Programe antisaracie exista inca de pe vremea guvernarii PSD, dar nu e limpede cine s-a imbogatit din ele. Acum, Bucurestiul confirma din nou ca zona de nord-est e cea mai saraca regiune din Uniunea Europeana si ca trebuie facut ceva in acest sens. Dar ce nu spune nici un oficial de rang inalt, pelerin printre ramasitele satelor inundate, este ca zeci de proiecte asteapta de ani de zile mii de semnaturi si aprobari ca sa fie puse in miscare taman pentru regiunea respectiva. Aflam acum ca e nevoie si de cite un