Cei mai afectaţi sunt copiii, însă gena acţionează indiferent de vârstă, sex sau indicele de masă corporală
FTO, una dintre genele considerate responsabile de acumularea kilogramelor, este vinovată şi de menţinerea senzaţiei de foame, chiar dacă persoana tocmai a mâncat. Concluzia studiului britanic efectuat de cercetătorii de la Universitatea din Londra şi Institutul Naţional de Psihiatrie spune că gena obezităţii nu permite organismului să recunoască senzaţia de saţietate, astfel încât persoana în cauză este tentată să mănânce mai mult decât are nevoie. Până acum se ştia că problema obezităţii are cauze genetice, însă nu era demonstrată nici o legătură între aceasta şi cantitatea de mâncare ingerată. Cercetătorii au analizat comportamentul alimentar a peste 3.000 de persoane şi au observat că persoanele care au cel puţin o genă a obezităţii nu se satură chiar dacă mănâncă. În cazul pacienţilor cu două sau mai multe copii ale respectivei gene, apetitul este aproape imposibil de potolit indiferet cât ar mânca.
Cercetătorii au încercat să explice acţiunea genei prin faptul că blochează răspunsul de saţietate care trebuie să ajungă în creier. Cei mai afectaţi de acţiunea FTO sunt copiii, însă ea nu ţine cont de vârstă, sex, indicele de masă corporală sau contextul socio-economic. Specialiştii britanici spun că persoanele care au această genă nu doar că devin supraponderale, dar sunt şi mai vulnerabile la tot ce se întâmplă în jurul lor. În plus, ajung să se suprahrănească, deşi porţiile alimentare sunt din ce în ce mai mari şi mai consistente.
Anul trecut, o altă echipă de cercetători a declarat că se ştie de existenţa a peste 600 de gene care influenţează greutatea, însă acţiunea lor poate fi afectată de dietă, stilul de viaţă şi mediul în care trăiesc pacienţii. Noua cercetare demonstrează încă o dată faptul că problema obezităţii este una complex
