Creşterile de preţuri din întreaga lume, impulsionate de scumpirea petrolului şi de criza alimentară, au dus ratele de inflaţie la niveluri periculos de mari. Băncile centrale au reacţionat prin mărirea dobånzilor de referinţă, în speranţa că vor tempera consumul şi vor încuraja economisirea. Încrederea europenilor în perspectivele economice a scăzut pånă la cele mai reduse niveluri din 2001, conform indexului Comisiei Europene (CE). La deteriorarea situaţiei au

Creşterile de preţuri din întreaga lume, impulsionate de scumpirea petrolului şi de criza alimentară, au dus ratele de inflaţie la niveluri periculos de mari. Băncile centrale au reacţionat prin mărirea dobånzilor de referinţă, în speranţa că vor tempera consumul şi vor încuraja economisirea.

Încrederea europenilor în perspectivele economice a scăzut pånă la cele mai reduse niveluri din 2001, conform indexului Comisiei Europene (CE). La deteriorarea situaţiei au contribuit în special scumpirea abruptă a petrolului, creşterea monedei europene faţă de dolarul american şi rata mare de inflaţie.

Indexul CE pentru zona euro a coboråt 5,3 puncte în luna iulie, pånă la 89,5 puncte, consemnånd astfel cea mai mare depreciere din octombrie 2001, cånd atacurile teroriste asupra turnurilor gemene din SUA au dus la o scădere de 6,3 puncte a încrederii în economie. Şi indexul pentru Romånia, una dintre cele mai optimiste ţări, a coboråt 1,5 puncte faţă de luna anterioară, ajungånd pånă la 101,4 puncte.

Într-un context de majorare peste aşteptări a inflaţiei şi de încetinire a creşterii economice, băncile centrale sunt obligate să găsească soluţii pentru temperarea inflaţiei, chiar dacă acestea riscă să afecteze uneori creşterea economiei.

Echilibrul este, în acest moment, extrem de fragil şi se regăseşte în nivelul dobånzii de referinţă, care influenţează randamentele depozitelor atrase şi d