Unii ar spune că nu există om fără dependenţe. Cafeaua, fumatul, alcoolul, mâncarea în exces sau drogurile sunt vicii ale societăţii moderne. Stresul, problemele cotidiene sau un anumit moment traumatic reuşesc să imprime în evoluţia fiecărei persoane un obicei malefic, în general. Rare sunt influenţele pozitive care vin în urma unor experienţe negative. „Termenul de dependenţă se poate utiliza doar în momentul în care unul dintre obiceiuri capătă o frecvenţă exagerată, astfel că un pahar de vin o dată la câteva săptămâni nu este un exemplu concret de dependenţă, dar ţigările fumate zilnic sunt un caz clar”, explică psihologul braşovean Iuliana Gorea.

Tipuri de dependenţă

Dependenţa fizică se manifestă sub forma unor stări patologice care constau în necesitatea organică de a folosi alcoolul sau drogurile pentru a evita tulburările ce apar la încetarea utilizării. Nu apare la toate tipurile droguri, dar apare mai frecvent la alcool şi foarte repede la consumul de heroină şi morfină. „De asemenea, dependenţa fizică apare şi la cafea sau mâncare. Dependenţa psihică, de cealaltă parte, se manifestă prin modificări comportamentale şi o stare mentală particulară, însoţită de dorinţa psihică imperioasă de a consuma alcool sau de a-şi administra droguri periodic sau continuu pentru a obţine o stare de bine sau pentru a înlătura disconfortul psihic”, aminteşte psihologul. Această dependenţă apare la consumul tuturor tipurilor de droguri, inclusiv de alcool.

Efecte nocive

Şi mâncarea, cafeaua sau fumatul pot produce la fel de multe dezavantaje ca şi alcoolul sau drogurile. Din păcate, aceste dependenţe sunt mult mai uşor acceptate şi, ca urmare, sunt privite ca neimportante. Consecinţele lor sunt de multe ori nefaste, nefiind vizibile imediat. Tulburările nutriţionale şi de metabolism sunt cele mai dese consecinţe ale consumului exagerat