Exista oameni care fac istoria, dar, de obicei, sunt oameni politici, militari sau sfinti. Soljenitin nu e dintre acestia; el este scriitor, iar ceea ce a adus decisiv in istoria lumii nu se datoreaza decat geniului literar si constiintei sale morale.

Viata lui Alexandr Isaievici Soljenitin are ea insasi proportiile si semnificatiile unui roman istoric, ale unui roman-fluviu. Nascut in 1918 ca fiu al unui ofiter tarist, mort inainte ca Alexandr sa vina pe lume, tanarul studiaza matematicile, inainte de a pleca pe front, in 1941. Este implicat in operatii militare majore, fiind decorat de doua ori; apoi, in 1945, este arestat si condamnat la opt ani de lagar si la exil pe viata pentru ca l-ar fi criticat, in scrisorile adresate unui prieten, pe Stalin. Experienta lagarelor, fata hidoasa a opresiunii vor face din fostul ofiter loial tarii sale un opozant. Faptul ca, spre sfarsitul detentiei, se imbolnaveste de cancer (este socotit incurabil), dar, in ciuda gravului prognostic, se vindeca fara nici o sechela poate fi considerat o minune. Un scriitor se naste. Un scriitor angajat, militant. Nuvela "O zi din viata lui Ivan Denisovici" descrie viata de lagar in banalitatea si grozavia ei. Soljenitin nu-si poate imagina ca va fi publicata, dar ea apare totusi in paginile unei reviste literare, in 1962. Ecoul in Rusia e mare, in ciuda tirajului redus. Era pentru prima data cand se putea publica ceva despre lagarele din URSS! Mai tarziu, publica "Pavilionul Cancerosilor", o relatare a experientei lui cu acea cumplita boala, o carte de o profunda umanitate.

Atitudinea lui din ce in ce mai decis anticomunista face din scriitor un opozant al regimului, un disident. In aceasta perioada isi concepe opera documentara, dar, in acelasi timp, si o carte de o forta literara incomparabila, "Arhipelagul Gulag". Pe baza a cateva sute de marturii de la fosti detinuti