Ramirez are 33 de ani, dar, într-o dimineaţă, s-a decis să ia parte la un studiu numit "Xtreme Aging" ("Îmbătrânire extremă"), destinat simulării comportamentului unei persoane de vârsta a treia. Scopul studiului a fost ca, prin interpretarea rezultatelor lui, să se vină în ajutorul producătorilor de aparatură paramedicală destinată persoanelor în vârstă. La studiu au participat 15 persoane, printre care şi un reporter. Acestora li s-au distribuit ochelari care aveau proprietatea de a distorsiona imaginea. În urechi şi-au pus tampoane de vată pentru a li se reduce capaciatea auditivă, acelaşi lucru întâmplându-se şi cu nasul, astfel încât mirosul le-a fost diminuat. Participanţii la studiu au purtat mănuşi de latex şi au avut încheieturile înfăşurate cu bandă adezivă pentru a le fi împiedicată dexteritatea. Astfel, ei au devenit, pentru puţin timp, membri ai unui important segment al comunităţii americane cu vărsta de 85 de ani şi chiar mai mult. Studiul a constat în realizarea unor activităţi de rutină, subiecţii având "îndemânarea" unor bătrâni. Printre acţiuni se număra formarea unui număr la un telefon fix, dar şi la unul mobil, coaserea unui nasture sau desfăşurarea şi înfăşurarea unei hărţi. Rezultatul a fost o cursă cu obstacole domestice, pentru că unele dintre cerinţe au fost greu de executat, iar îndeplinirea altora a fost chiar imposibilă. Butoanele telefonului fix păreau să aibă dimensiuni microscopice, iar cele ale telefonului mobil erau aproape invizibile. Coordonatoarea studiului, a dorit să precizeze că simularea nu a oglindit întocmai condiţiile unei bătrâneţi reale, pentru că, aceasta din urmă, este un proces mult mai lent, iar oamenii, în timp ce îmbătrânesc, învaţă să îşi "ajusteze" comportamentul şi abilităţile. La sfârşit, participanţii au fost chestionaţi cu privire la senzaţiile pe care le-au trăit în timpul studiului, iar cei mai mulţi dintre