Bucureştenii au forţat crearea Zonei Metropolitane în ultimii 15 ani prin construirea de case în localităţile din judeţul Ilfov, fără a ţine cont însă de vreo coerenţă urbanistică Bucureştenii au forţat crearea Zonei Metropolitane în ultimii 15 ani prin construirea de case în localităţile din judeţul Ilfov, fără a ţine cont însă de vreo coerenţă urbanistică
Bucureştenii au migrat cel mai mult în 16 localităţi din judeţul Ilfov şi patru din Călăraşi. Cel mai puţin i-a interesat judeţul Ialomiţa.
Studiul asupra Zonei Metropolitane Bucureşti (ZMB), realizat de specialiştii de la Centrul de Sociologie Urbană şi Regională CURS ca activitate în proiectul "Dezvoltarea Durabilă Metropolitană - Demos", coordonat de Academia de Studii Economice Bucureşti (ASE), arată că în 68% din unităţile economice din viitoarea Zonă Metropolitană lucrează bucureşteni.
"Asta arată interesul atât al investitorilor de a-şi ridica unităţi de lucru şi în afara Capitalei, dar şi nevoia bucureştenilor de a-şi găsi un serviciu în aceste companii", explică consilierul general Vasile Gherasim, care a lucrat la acest studiu.
În plus, cea mai mare rată de navetism a bucureştenilor în Ilfov s-a înregistrat în 14 localităţi, majoritatea la graniţa cu Capitala.
Nordul, preferat din snobism
La capitolul înnoire edilitară în perimetrul noii Zone Metropolitane datorate bucureştenilor, Crevedia, Baloteşti, Corbeanca, Chiajna, Dragomireşti-Vale, Brăneşti, Berceni şi Drăgeşti sunt localităţile care au beneficiat de cele mai multe investiţii.
"Această extindere în special spre nord a venit şi din mult snobism, dar şi din motive obiective, cum ar fi componenta naturală a acestei zone. Partea de nord a fost blagoslovită cu multe râuri, spaţii deschise, multă verdeaţă, adică e cel mai puţin aridă din împrejurimile Capitalei", a spus analistul imobiliar Radu Zi
