Ziua de 9 august 2007 nu şi-o amintesc prea mulţi. Era linişte şi majoritatea, în vacanţă. Dar ziua aceea a schimbat vieţile multora dintre noi. Banca Centrală Europeană şi cea americană
Ziua de 9 august 2007 nu şi-o amintesc prea mulţi. Era linişte şi majoritatea, în vacanţă. Dar ziua aceea a schimbat vieţile multora dintre noi. Banca Centrală Europeană şi cea americană au injectat atunci 90 miliarde de dolari în sistemele financiare terifiate de prăbuşirea pieţei creditelor cu grad ridicat de risc din SUA.
Pe atunci se estima că pierderile totale se vor ridica la 100 miliarde de dolari. Astăzi, cu un an mai târziu, FMI-ul ridică nota de plată finală pe care o vor suporta băncile, fondurile de pensii şi societăţile de asigurări la 1.000 miliarde de dolari.
Iar de suferit de pe urma crizei suferă toţi, fie companii, proprietari de case, simpli angajaţi, investitori la bursă sau consumatori.
În România, efectele seismului financiar nu au fost atât de severe. Cu toate acestea, piaţa de capital şi-a pierdut în medie 40%-50% din valoare, pe măsură ce investitorii străini şi-au retras banii din economiile emergente.
Problemele pieţelor financiare globale au schimbat vieţile a milioane de oameni, de la proprietari de case până la investitori, angajaţi sau simpli consumatori
O zi din luna august a anului trecut a schimbat lumea, cel puţin pe cea financiară, iar ceea ce părea a fi o perioadă de prosperitate s-a transformat într-o criză globală.
Era ziua de 9 august, când Banca Centrală Europeană şi Rezervele Federale ale SUA au injectat 90 miliarde de dolari pe pieţele financiare cuprinse de nervozitate. Măsurile veneau la doar câteva săptămâni după ce preşedintele FED, Ben Bernanke, a anunţat Congresul american că pierderile cauzate de prăbuşirea pieţei creditelor subprime (cu grad ridicat de risc) di