» Ialomitenii si brasovenii sunt cei mai rau-platnici la creditele bancare, iar satmarenii si tulcenii isi ramburseaza cel mai bine imprumuturile.

Cresterea constanta a salariilor a stimulat apetitul pentru creditare, insa devalorizarea leului din ultimul an ar fi trebuit sa creeze dificultati de rambursare a imprumuturilor luate de romani in valute "forte" sau in cele "exotice". Paradoxal insa, romanii au restante mai mici la creditele in valuta, in schimb la imprumuturile in lei intarzierile de rambursare sunt triple.

O explicatie a evolutiei fulminante a creditului in valuta este data de dobanzile stabile si mai mici la aceste imprumuturi fata de dobanzile la creditele in lei, care, pe fondul intaririi politicii monetare de catre banca centrala, s-au majorat succesiv si consistent. Scumpirea considerabila a creditarii in lei, prin majorarea dobanzilor si practicarea de unor comisioane din ce in ce mai mari, a facut ca restantele sa se majoreze intr-un ritm superior avansului creditarii. "Cred ca imprumuturile s-au segmentat in lei sau valuta in functie de maturitatile acestora: cele pe termen scurt – in lei, iar cele pe termen mediu si lung – in valuta. Pe de alta parte, pentru ca imprumuturile de consum in euro sunt mai recente, probabil nu au avut destul timp sa apara restante mai mari", a declarat Radu Craciun, director de investitii la Interamerican Pensii.

La finele lunii iunie 2008, valoarea restantelor la creditul neguvernamental, al populatiei si firmelor, a ajuns la 1,7 miliarde lei (466 milioane euro), de 2,4 ori mai mare decat in iunie 2007, potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei (BNR).

Cresterea cu 138% a restantelor in ultimele 12 luni s-a produs pe fondul avansului creditului neguvernamental cu 63%, pana la 179 miliarde lei. Astfel, daca valoarea restantelor s-a dublat, ponderea acestora in totalul creditu