Anul acesta se împlinesc 70 de ani de la un grandios eveniment din istoria Capitalei, care a adus, într-o singură zi, peste 200.000 de vizitatori. Cîţi dintre bucureştenii de azi îşi mai aduc aminte de "Luna Bucureştilor"? De primele focuri de artificii în capitala de pe malul Dîmboviţei, de expoziţiile fastuoase, raliurile, concursurile sportive şi spectacolele de teatru? O lună în care locuitori din toate colţurile ţării se adunau între 9 mai - 9 iunie să petreacă şi să se distreze, pentru că Bucureştii erau în sărbătoare. Şi din 1948 pînă azi nici vorbă ca vreun eveniment să-i mai fi egalat amploarea şi să fi adunat atît amar de lume.
Un succes din primul an. Ideea organizării "Lunii Bucureştiului" a fost lansată în 1934 de primarul general al Capitalei de atunci, Al.G. Donescu. Avea ca scop crearea unei legături între locuitorii României - prin expoziţii, evenimente culturale şi premiere în lumea tehnologiei.
Prima ediţie, cea din 1935, s-a bucurat de un asemenea succes încît numărul vizitatorilor a depăşit 100.000. Ziarele vremii anunţau că "în curînd vom avea o lună a Brăilei, una a Galaţilor, o lună a Iaşilor şi una a Craiovei. Desigur ne aş-teptăm şi la o lună a Găieştilor, una a Mizilului şi aşa mai departe" (Gazeta Municipală, 1935).
"În cîteva luni au ridicat un oraş întreg". Pregătirile pentru prima "Lună a Bucureştiului" au început încă din primăvara lui â35. Liniştea din Parcul Carol I a fost înghiţită de huruitul utilajelor şi forfota muncitorilor. După cinci luni de muncă asiduă, parcul a fost luat cu asalt de vizitatori din toată ţara. Principala atracţie a fost cartierul vechi. La ordinul regelui Carol al II-lea, a fost reconstituită o uliţă bucureşteană, cu Turnul Colţei, Casa Antim cu tipografia lui C.A. Rosetti, Hanul Manuc sau biserica Sf. Gheorghe cel Nou. Şi, pentru ca spectacolul să fie desăvîrşit, în fiecare seară e
