Jucatorii straini au inceput sa revina pe piata valutara de la Bucuresti, atrasi de cea mai ridicata dobanda din Uniunea Europeana, oferita de BNR, leul intrand pe o miscare de apreciere vizibila in raport cu euro.
BNR a continuat sa majoreze dobanda si dupa ce atinsese nivelul de 10% in iunie, in timp ce banca Poloniei a mentinut-o la 6% pe an, iar banca Ungariei la 8,5% pe an.
Asa se face ca zlotul si forintul s-au depreciat fata de euro in ultimele doua zile.
"Diferentialul de dobanda isi spune cuvantul, iar leul este beneficiarul miscarii strainilor de pe forint si zlot spre euro", comenteaza Cristian Sporis, director executiv - trezorerie si arbitraj la Raiffeisen Bank.
El considera ca BNR chiar si-a dorit ca leul sa se aprecieze, desi fundamentele economice sunt destul de slabe.
Piata se asteapta insa ca banca centrala sa monitorizeze cu atentie piata valutara si intrarile jucatorilor speculatori, dupa experientele de anul trecut, fiind gata sa intervina prin cumparari de euro pentru a frana excese de intarire a leului.
Bogdan Mihoc, directorul trezoreriei UniCredit Tiriac, anticipeaza o perioada nesigura pe piata valutara in apropierea alegerilor. El reaminteste ca decizia BNR de a continua cresterea dobanzii a constituit o surpriza si crede ca totusi se va opri la nivelul de 10,25%.
Sporis afirma ca o eventuala noua crestere ar pune si mai mare presiune pe aprecierea leului si cu cat aceasta va fi mai consistenta, cu atat mai amplu va fi saltul de corectie spre sfarsitul anului.
"Daca avantul aprecierii ar duce euro la 3,35 lei, cu siguranta corectia l-ar intoarce la 3,85 lei." El crede ca la sfarsitul anului deficitul bugetar ar putea constitui o surpriza negativa pentru strainii care pariaza acum pe diferentialul de dobanda. Astfel, cei care contracteaza credite in euro acum cand leul se intareste