Guvernul a desemnat sapte principale orase din tara drept poli de dezvoltare regionala, ceea ce inseamna ca ele vor constitui o ciuperca pentru dezvoltarea altor localitati mai mici, aflate in perimetrul lor georgrafic, a explicat ieri ministrul Dezvoltarii si Lucrarilor Publice, Laszlo Borbely. El afirma ca orasele care nu au fost desemnate nu au de ce sa se teama.
"Este vorba despre 7 plus 1 'poli regionali' care vor avea arondati 10-11-12 'poli regionali de crestere economica' (orase cu populatia de peste 10.000 de locuitori), care pot accesa fonduri de dezvoltare europene, a spus ieri pentru ZF ministrul Dezvoltarii si Lucrarilor Publice", Laszlo Borbely.
In nota de fundamentare a actului normativ se arata ca investitiile efectuate prin programele cu finantare comunitara vor fi directionate cu prioritate in aria marilor orase din cele 7 regiuni de dezvoltare, excluzand zona Bucuresti - Ilfov, pentru a permite acce-sarea in totalitate a fondurilor UE si micsorarea diferentei dintre Capitala si restul tarii. "Se vor sprijini polii natio-nali de crestere dinamici, care au capa-citatea de a induce o crestere econo-mica rapida, crearea locurilor de mun-ca, impulsionarea productivitatii si care iradiaza dezvoltare in orasele mici si mijlocii, precum si in zonele rurale adia-cente, contribuind astfel la dezvoltarea intregii regiuni", au explicat surse din Guvern.
Poate constitui aceasta Hotarare de Guvern un prim pas catre o descentralizare regionala, avand in vedere faptul ca cei opt poli de dezvoltare economica corespund regiunilor de dezvoltare?
Da, spune Adrian Moraru, directorul adjunct al Institutului pentru Politici Publice, care vede insa o principala piedica: opozitia celor 41 presedinti de Consilii Judetene. "Daca nu ar fi opozitia celor 41 de baroni locali, care ar pierde din privilegii, atunci ar putea fi create regiuni, in care u
