Pentru a trece de pe un mal pe celălalt, localnicii din Zăval merg pe bucăţi înguste de lemn, aşezate pe scheletul din fier al vechiului pod. Sursa: Gabriela Zanfir

Locuitorii din localitatea doljeană Zăval sunt nevoiţi să-şi transporte recolta de grâu cu mâinile goale deoarece nu mai pot traversa Jiul cu maşina sau căruţa, singura variantă de a ajunge pe malul celălalt fiind un „pod de scânduri“ amenajat pe scheletul celui aflat în construcţie. Asta pentru că SC Eurometudes nu a prevăzut în proiectul de modernizare a podului din localitate o variantă alternativă de trecere a Jiului pe timpul lucrărilor.

„Cei de la Bucureşti au promis că or să rezolve situaţia“

Compania Naţională de Drumuri a început, de mai bine de două luni, lucrările de reabilitare ale podului care asigură trecerea de la Zăval spre Bechet, finanţarea fiind obţinută printr-un împrumut de la BERD. De atunci, localnicii trebuie să ocolească 60 de kilometri pentru a ajunge la recoltele lor de pe partea cealaltă a râului Jiu. Motivul: soluţia prevăzută de proiectanţii de la Eurometudes presupune devierea circulaţiei către Bechet, prin Murta şi Valea Stanciului. „În proiect a fost pusă soluţia «prin ocolire». Un drum de 10 kilometri se face acum în 60 kilometri. Dus-întors înseamnă 120 kilometri, mai mult decât un drum până la Craiova. Am făcut nenumărate demersuri. Au venit aici cei de la Bucureşti şi, în cele din urmă, au promis că, din toamnă, or să rezolve situaţia asta cumva. Sper să se şi rezolve. La început nu voiau constructorii nici cu piciorul să ne lase. Până la urmă au pus o blană (scândură - n.r.) şi putem să trecem aşa, chinuiţi“, povesteşte primarul Ion Dăbuleanu.

„Ce-or fi avut de au sfărâmat podul, nu ştiu“

Astfel, principala nemulţumire a sătenilor din Zăval este legată de transportul recoltelor de pe pământurile pe care l