Va invit, asadar, iubiti cititori, sa luati aminte la un grupaj de trairi modulate muzical, care ar putea, intr-o buna zi, figura intr-o istorie exhaustiva a cintului modern de iubire din aria carpato-danubiano-pontica Exista in viata clipe in care sufletul, trupul si piciorusele tresalta de fericire. Si ce poate fi mai datator de bucurie decit un cintec bine ticluit, menit, parca, sa cuprinda, in silabe potrivite, esenta feerica a unor astfel de momente magice? Numai rauvoitorii pufnesc sau fornaie a nemultumire ori de cite ori mugetul estival din boxele prea mari ale teraselor mioritice da de stire tuturor ca vara a fost, este si va fi anotimpul calatoriilor, era mitica a halbelor si vremea despuierilor (ne)controlate. Degeaba se inversuneaza cetatenii otraviti de insistenta ritmica si sistematica a exagerarilor sonore prelungite, adesea, pina spre ziua, pentru ca, nuo?, „mai frumoasa este viata/ pe la patru dimineata"! Nu e nevoie sa mai lungim vorba. Programul national de bucurie trebuie sa-si urmeze cursul, chiar cu riscul de a destupa pina si urechile tari ale politistilor comunitari sau de proximitate, dornici si ei, sub imperiul momentului, sa uite de ultrajul contra bunelor moravuri. In patria florilor de colt, la vreme de mare cu soare, modelul uman cu cea mai larga reprezentare este romanasul unduitor, frichinitor si degraba chiuitor. Sa nu se creada ca e vorba de neobrazare. Indrazneste cineva sa-i condamne pe eroii care insufletesc botezurile, aniversarile, nuntile si petrecerile de tot soiul? Fericita combinatie de insusiri ce aureoleaza spiritele calauzitoare in arta jocurilor, ar fi, totusi, lipsita de relevanta, daca nu s-ar tine cont de scinteia din care apare vilvataia kinetoterapeutica a oricarui chef de pomina: ghiersul. Functiile esentiale ale versului sint de a crea o lume nicicind rostita ori traita, de a comunica subtil indicibilul si de a se